|
|
CUPRINS*
ARTICOLE
Adrian FIRICĂ -
Nobila
îndeletnicire a cultivării
Asparagusului
Lucian
MERIŞCA -
De la Romulus din
grotă, la Romulus din baracă: o istorie a civilizaţiei şi a drepturilor
omului
Gorun
MANOLESCU -
Pornind de la o definiţie: automanipularea
George
GEORGESCU -
A fost
odată o revoluţie
LITERATURĂ
Petre
FLUERAŞU
-
Lacul
negru
George DINU
-
Către faţa nevăzută a
New York-ului
(roman în foileton)
Cap.1 Dorinţa de a emigra în sens invers
Laurenţiu
ORĂŞANU -
Autorul
- (roman în foileton) Cap. 7 Cum se scrie o carte (II)
Consuela STOICESCU -
Rugăciune
de vineri
RECENZII
Aurel POP
-
Adina UNGUR
- "Calvaria"
Petre
FLUERAŞU
-
Uzodinma Iweala, despre copiii războiului
ISTORIE
Ruxandra DUMITRESCU-
New York, New York
- Brooklyn (II)
UMOR
Dan NOREA
-
Epigrame
CORESPONDENŢĂ
Ion COTOI -
Impresii de cititor
*)
NOTĂ: Numele autorilor au link-uri la pagina autorului respectiv
unde pot fi citite toate textele publicate în "Conexiuni", iar titlul
- la
pagina cu textul din acest număr.
Adresa de email a
revistei:
conexiuni@gmail.com
Puneţi un
bookmark (Add to Favorites) şi reveniţi aici!
Următoarea actualizare masivă: 1
ianuarie 2008 (nr. 34)
|
Stimaţi
cititori,
Vă rugăm
să trimiteţi comentariile/impresiile
dumneavoastră la adresa de email a revistei:
conexiuni@gmail.com
După ce
le primim le vom posta pe site-ul web al revistei:
www.conexiuni.net
la rubrica "Impresii".
Vă
mulţumim. Redacţia Conexiuni
|
webmaster:
Voicu Todoran
|
|
Daniel BRATU
În haite se-adună, iar dulcilor oase
sorb măduva caldă acei mai de vază
şi colţii, prin râuri de sânge rămase,
sticlesc înspre cerul pustiu la amiază.
Apoi, când deschisă e poarta spre seară,
prin fălci se unesc, adunaţi de cântare
şi-n balele pline de roşu, amară,
sămânţa ucişilor cântă mai tare.
În câmp e doar urlet, se urcă pe lună,
în miezul de noapte, durerea tot creşte,
că haită se naşte, de muşcă, nebună,
lăuntrul de carne, plin proaspăt, fireşte.
În zori, alte boturi, brumate-n mătase,
învaţă să muşte adânc, să înghită,
din alte fiinţe, cu sânge, atrase,
absorb înmulţirea, cea lor hărăzită…
De-s zile ori nopţi, se tot duc, împreună,
Pământul se-mbracă în blană de fiară
şi urlet înghite pre urlet şi lună.
Iar haitele-ajung, înmulţite, să piară. |