Ieri, câţiva Don Quijăţi se luară la trântă cu morile de vânt plantate ilegal şi inegal (aşa spun ei, Quijăţii) pe un câmp perfect plat de către o firmă, în detrimentul alteia care n-a apucat să pună şi ea măcar o pală contra vântului dobrogean ce animă Cogealacul.
Conform declaraţiilor martorilor, printre care se află şi primarul comunei, nici un zmeu n-au fost lăsaţi să înalţe, ca să poată lua şi ei pulsul şi intensitatea curenţilor electrici locali, pentru a se convinge că plantatorii morilor de vânt se înscriu în criteriile legale de eligibilitate. Chestiunea cu zmeul probator şade blocată pe undeva, adică e aflată-n dispută-n justiţie, care justiţie încă nu s-a pronunţat, din motive numai de ea ştiute de mai bine de doi ani. Probabil că tre' să mai bată mulţi curenţi de aer, pân-o da justiţia de cap soartei ăsteia neclare.
Deocamdată, s-au ales Don Quijăţii cu nişte gloanţe de cauciuc trase cu arme neletale: care-n aer, care prin picioarele lor. Este de remarcat că încă o dată istoria universală fu nedreaptă cu eroii noştri conlocuitori, aflaţi acum în spital, nu în cimitirul eroilor vii ai memoriei noastre istorice. Dar, cert e că fără episodul ăsta, Cogealacul nu pupa el să fie-nscris drept frontieră a războiului verde contemporan.


Tot ieri, justiţia de prin Călăraşi (ori Ialomiţa?!) a repus în drepturi salariale şi de funcţionare-n post (post-mortal, ori post-mortem – rămâne la alegerea dumneavoastră!) un fost director al direcţiei agricole judeţene respective (repet: ori din Călăraşi, ori din Ialomiţa!), ce-a fost îndepărtat din funcţie acum un an, pe motive de boală, nu politice. Din păcate, Decizia tribunalului nu conţine obligativitatea ministerului de a-l readuce-n viaţă pe directorul ce-a trecut apele Stixului cu nouă luni înainte de ivirea respectivei decizii – drept care, ar fi bine ca decedatul să facă un recurs, în vederea completării lipsurilor din hotărârea definitivă şi executorie a tribunalului.
Desigur, noi vom respecta independenţa justiţiei, indiferent pe ce tărâmuri (de pe lumea asta, ori de pe cealaltă) şi-ar exercita ea, justiţia, competenţele pentru repunerea-n drepturi a răposatului director destituit de viu, dar repus în drepturi de mort cu zilele ce-i.


La fel, ieri, un helicopter militar israelian, aflat în misiune de recunoaştere prin zona lui Dracula, a dat-o-ntr-un perete stâncos. Se aşteaptă pronunciamentul justiţiei pentru ca militarii căzuţi (şapte dintr-o lovitură, ca muştele!) să fie-naintaţi în grad.
Din cauză că recuperarea eroilor căzuţi este anevoioasă – teren stâncos, ca-n ţara de baştină a şase dintre militarii decedaţi, dar plin de vegetaţie ca-n Ţara lui Dracula, cea a singurului militar din ţara asta aflat în helicopter, adică nu stâncă goală arsă de soare pe care o poţi observa fără instrumente militare performante – armata israeliană şi-a retras degrabă restul militarilor din ţara asta plină de surprize vegetale neplăcute, ca să nu le treacă cine ştie ce idee prin cap, până s-o pronunţa justiţia noastră despre-naintările-n grad.


Ca să rămână o zi celebră-n calendarul nostru, în ziua de ieri Deshumatul Ceauşescu (sper să nu fiu dat în judecată pentru utilizarea fără acordul moştenitorilor a brandului Ceauşescu) s-a calificat, în urma publicării unui sondaj de opinie, în turul doi al alegerilor prezidenţiale ce se desfăşoară-n presa scrisă şi-n televiziuni în această săptămână. Numele contracandidatului a rămas un mister. Analiştii politici ne spun că, probabil, vom avea deaface cu o dublă surpriză de proporţii, de îndată ce datele complete ale sondajului vor fi făcute publice. Mai mult ca sigur, ne spun aceştia, că este vorba de prima candidatură a unei femei defuncte la Preşedinţia României, anume: Elena Ceauşescu – acest lucru este posibil, datorită faptului că resturile deshumării au fost integral recuperate, în ciuda faptului că acestea, ale Elenei, nu au beneficiat de condiţii egale de conservare cu cele ale defunctului său soţ. Aplicarea regulilor democratice va face din ceea ce denumim acum că-i doar posibil, un real rezultat şi un exerciţiu democratic pentru desemnarea viitorului Preşedinte al României. Rezultatul final al alegerilor, confirmat de B.E.C, va fi înaintat justiţiei, care va publica verdictul urnelor în Monitorul Oficial.


În sfârşit, parchetul, tot de ieri începând, are în vedere anchetarea soţului sinucigaşei Mădălina, pe motivul întemeiat că deţine 600 de mililitri de Furadan, o substanţă extrem de toxică (otrăvitoare chiar!), deţinere ce din punct de vedere legal este ilegală. Rămâne de văzut dacă presupusul vinovat va da pe mâna justiţiei respectiva substanţă, în vederea probatoriului toxicităţii acesteia.

Motto:
“Plecat-am nouă din Vaslui,
Şi cu sergentul, zece,
Şi nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioşi ca şoimul cel uşor
Ce zboară de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
Ş-aveam şi pene-n frunte.
/.../

(Vasile Alecsandri, Peneş Curcanul – Mirceşti, august 1877)”
 

1. “Date pentru identificarea plecărilor”:

VREMEA NOUĂ* – Liderul Presei Vasluiene – Fonadat în 1910; Siteul oficial al ziarului local Vremea Nouă FC Vaslui a învins cu 1-0 formaţia cehă SK Ceske Budejovice, în primul amical al verii – în după-amiaza de 7 iunie “plecase” în Botoşani, cu o maşină de ocazie.

2. “Plecările** zilei”:

“Crin Antonescu, a declarat sâmbătă, la Vaslui problema remanierii după terminarea celor nouă luni de suspendare dictate în fugă la “plecare”.”

“Un cargou libian care naviga sub pavilion nord-coreean a fost capturat miercuri dimineaţă de piraţi în Golful Aden, a anunţat forţa navală antipiraterie a Uniunii Europene, Atalanta. Cargoul “plecase” din România, a adăugat aceeaşi sursă, subliniind că nu este în măsură să precizeze numărul persoanelor aflate la bord sau natura încărcăturii ori destinaţia navei. Un marinar, sau doi sunt din Vaslui.”
 

3. “Politic”:

“În centrul afacerii se găseşte deputatul PSD de Vaslui, Vasile Butnaru, în care noua societate Hidrotehnica prelua, în afara legii şi a susţinerii că “nu era nimic în neregulă”, dl. Larion “plecase” de la noi.”

“Centralizatorul Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui cuprinde patru rubrici ... că este nouă în funcţie şi nici că era “plecată” din localitate.”

“La Judecătoria Vaslui, fostul subprefect al judetului Vaslui, Sergiu Marian a primit o nouã amânare la “plecarea” în fugă.”

“Şeful vânătorilor vasluieni şi-a pierdut arma! LEGE PENTRU UNII, DOAR. Cadăr nici nu sesizase pericolul şi “plecase” la o altă petrecere.”

“Conducerea DSP Vaslui a anunţat că va solicita de la Serviciul de Transmisiuni ... deoarece salvarea medicalizată era “plecată” la un alt caz. A cerut Direcţiei de Sănătate Publică Vaslui să desfăşoare o nouă anchetă.”

4. “Ştiri”:

“Un vatman vasluian a fugit cu bicicleta după tramvaiul său, care “a plecat” accidental, fără pasageri, şi a reuşit să urce la bordul acestuia, după o urmărire, dar a ajuns la spital, din cauza unui atac cardiac, a relatat vineri cotidianul.”

“Bãrbatul “plecase” în grabă la Vaslui, în ziua fatidică, sã ducă ştampila. Voia să-i facă o surpriză de Crăciun, mai ales că urmau să se mute în casă nouă.”
 

5. “Social”:

“În 2008, Lenuţa Panciuc (37 de ani), mama băiatului, “plecase” la muncă. Din ceea ce ne spun nouă reiese că aceşti copii au nevoie mai ales.”

“Nouă dintre cele 14 victime ale tragediei de vineri, de pe calea ferată, au fost duse vineri, Maria Petrache “plecase” să ia alocaţia celor cinci copiii, la Vaslui, o femeie care şi-a pierdut în accident copilul de 10 ani.”

“Astăzi sunt înmormântate nouă dintre celelalte 11 victime, (o parte din Scânteia, ceilalţi din comunele Grajduri - Iaşi şi Tăcuta - Vaslui), printre care o zi tristă: Dan tocmai “plecase” la Iaşi să aducă bani în casă.”

“Avea 16 ani şi mai “plecase” de la Şcoala specială “Elena Farago” din Vaslui, unde era elevă, de câteva ori.”

“Pentru că “plecase” de mult timp de la Vaslui, iar prietenii îi erau cât de curând împreună şi vor începe o viaţă nouă în căsuţa care îi aştepta la Buzău.”

“Un vecin lăsase apa deschisă şi “plecase” în concediu. A fost tras la răspundere, deoarece nici pagubele nu au fost mari.”

6. “Sport”:

“FC Vaslui - FC Braşov 4-0. '79 O nouă modificare la oaspeţi: iese Dusan Savic şi intră Attila Hadnagy … cartonaş galben al meciului, după un fault asupra lui Milisavljevic, care “plecase” pe contraatac.”

7. “Cultură”:

“Tocmai “plecase” la Iaşi cronicarul teatral Luca Arbore şi publică.”

“De la Miron Cosma şi preotul ucigaş din Vaslui, la Regele Mihai, securitate, în opinia sa, “Plecată la revoluţie” este cartea unui călător englez prin ... în locul unde România veche se întâlneşte cu cea nouă.”

Note:
* Vasluiul a bătut Caracălul … la “presă” – sunt decepţionat!
** Plec, plecare, plecări etc. este tema; nu am intervenit cu nimic – pe onoarea mea!

Bine că s-a făcut ora cinci, după-amiază – oră potrivită începerii unor activităţi încărcate de nobleţe, cum sunt cele ale descoperirii-descrierii, cercetării-dezvoltării şi proiectării-implementării. Altminteri vorbind, numai după ora cinci după-amiaza te poţi dedica/deda liniştit oricăreia dintre aceste chestiuni nobile, aşa cum am spus, mai sus, că ar fi ele, fiindcă marea majoritate a oamenilor cuprinşi fiind de febra lucrurilor şi lucrărilor opţional-personal-banale (să-şi părăsească slujba-n grabă, să ajung-acasă, să mai facă o cumpărătură, să-şi mai rezolve o treabă ce nu suferă amânare, să pună-n gură ceva, să-şi piardă puţinul timp dedicat relaxării cumva … etc.) te vor lăsa-n pace, adică abandonat complet preocupărilor tale, nobile cum le-am mai zis, deşi, luând lucrurile la bani mărunţi, cu toţii, până la urmă, ne scăldăm într-o mare criză, din respect pentru regulile igienice elementare (în ciuda faptului că stăm rău la capitolul consumului de săpun, pastă de dinţi, detergenţi şi alte enervante suporturi bine mirositoare corporal şi ambiental).
Ei bine, în ciuda acestor evidenţe emise în urma cercetărilor pieţei, enervant rămâne numai faptul că orice ţine de rezultatul cercetărilor ştiinţifice şi de al oricărei atitudini apostazice, ambele sunt, şi rămân a fi, tratate asemănător, opinia publică scuipând şi rezultatul şi atitudinea, de parc-ar fi, ambele, dracul gol!

Una dintre temele generoase de cercetare-dezvoltare, asupra căreia stau aplecat de multă vreme, este: “asumarea răspunderii săptămânale a guvernării, cu posibilitatea prelungirii pe termen mediu şi prea lung”. Fac menţiunea, de bun simţ, cum că mulţi dintre alţi cercetători ai problemei (alţii decât mine!) sunt convinşi că-i vorba despre “asumarea responsabilităţii politice”. Nimic mai fals, spun eu: fiind vorba de altceva, dar nu vă pot spune amănunţit cum stau lucrurile, decât numai după ce finalizez cercetarea* şi stabilesc pilonii temporali de dincolo de bunul simţ ipotetic consimţit.

Pentru a nu mă învinovăţi că mă joc de-a baba oarba cu dumneavoastră, afirm că guvernanţii, de azi şi de ieri, sunt nişte pompieri ce joacă, liniştiţi, cărţi, cărţile fiind ignifuge. Populaţia e liniştită: are pompieri care veghează; nu mai are cărţi; are, însă, din belşug televiziuni care-ntreţin flacăra vie a spiritualităţii (oamenii fiind astfel mai aproape de natura umană, de propria identitate în mod manifest, natural, spontan şi dezinvolt!). Nu consider că greşesc afirmând că suntem, astfel, în plin fundament al iubirii, privit şi analizat cu artă şi măiestrie în nuanţele lui.

Contrar tuturor demersurilor ştiinţifice favorabile conceptului şi procedurilor ce statutează ceea ce se numeşte “metoda arborilor de pertinenţă”**, eu susţin că noi avem deja un instrumentar etic formidabil, care se numeşte: “metoda arborilor de impertinenţă”. Cu alte cuvinte, etica bate de departe ştiinţa la fund de mulţi ani la noi.

Indiscutabil!

Note:

* Imediat ce “săvârşesc” studiul, îl voi face public, din motive etic-cetăţeneşti.

** În mod curent, analiza prin “metoda arborilor de pertinenţă” se centrează pe anumite variabile considerate “dependente” (cum ar fi: populaţia, instituţiile, migraţia teritorială, structurile profesionale, mobilitatea socială etc.) a căror evoluţie şi variaţie depind de alte variabile considerate, la rândul lor, “independente” (printre care figurează: sistemul economic, deciziile politice strategice, diviziunea muncii, evoluţia situaţiei internaţionale etc.); cu specificaţia că acţiunea acestora din urmă asupra primelor se studiază prin diferite metode, investigându-se starea lor aflată în funcţiune, pendinte de obiectivele evoluţiei şi dezvoltării sistemului social respectiv.