"Lanturile voastre, lanturile enoriasilor vostri constituie gloria, mandria Bisericii: adevarul v-a facut liberi. Au incercat sa va reduca la tacere libertatea, sa o sufoce, dar nu au reusit. Voi ati ramas liberi launtric, chiar daca in lanturi, liberi, chiar daca in planset si lipsuri, liberi, chiar daca comunitatile voastre erau profanate si lovite..." Aceste cuvinte au fost rostite de Papa Ioan-Paul al II-lea in cadrul predicii tinute in limba romana la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti in ziua de 8 mai 1999, predica ce a declansat un ropot de aplauze si in cursul careia a amintit de suferintele martirilor crestini romani: "Sunt un pelerin care aduc omagiu acestui pamant imbibat de sangele martirilor stravechi si moderni, vin in intampinarea unui popor care a primit Evanghelia, a asimilat-o si a aparat-o de atacuri repetate...Am venit sa aduc un omagiu unor frati si surori care au sfintit acest pamant prin marturia credintei lor, facand sa infloreasca pe el o civilizatie inspirata din Evanghelia lui Hristos, unui popor crestin mandru de identitatea sa, adesea aparata cu pret scump in chinurile si vicisitudinile care i-au marcat existenta", a mai spus Sanctitatea Sa.

Imobilizat intr-un scaun cu rotile dupa 17 ani petrecuti in inchisorile comuniste, Cardinalul Alexandru Todea care venise cu insotitor de la Reghin sa il intalneasca pe Suveranul Pontif, a stat alaturi de distinsul oaspete tot timpul slujbei si l-a podidit plansul in clipa in care a primit paharul din care Suveranul Pontif bause Sfanta Impartasanie, fiind apoi binecuvantat si imbratisat de Papa Ioan Paul la sfarsitul Sfintei Liturghii oficiata in rit bizantin. La putin timp dupa aceasta intalnire el a trecut in lumea dreptilor fericit. A avut marea sansa a vietii de a-l intalni pe inaltul demnitar in vizita ecumenica pe care a facut-o in Romania la invitatia presedintelui Emil Constantinescu si a BOR.

Drumul parcurs pana la acest moment istoric a fost insa deosebit de greu si se inscrie in paginile istoriei postbelice ale tarii noastre, care a fost abandonata la discretia unei puteri ce a nimicit toate structurile societatii si valorile traditionale ale neamului nostru. Institutia Bisericeasca si slujitorii Altarului au constituit un obstacol enorm in calea implementarii materialismului dialectic ca politica de Stat in Romania. Poporul roman a fost de la etnogeneza sa un popor deosebit de evlavios, Biserica fiindu-i loc de comuniune cu puterile divine, precum si refugiu in vremurile de restriste, iar reprezentantii Bisericii care au tinut treaz conceptul de Dumnezeu in constiinta poporului au constituit in acelasi timp un factor deosebit de important al pastrarii traditiilor si identitatii noastre nationale. Pentru a putea subjuga un popor cu convingeri anticomuniste si cu frica lui Dumnezeu, regimul instalat in Romania cu ajutorul blindatelor sovietice a declansat o furibunda campanie de defaimare a bisericii si de lichidare a slujitorilor altarului care au refuzat sa semneze pactul de colaborare cu diavolul. Practic, toate cultele din tara noastra au avut de suferit datorita politicii de subordonare a Bisericii de catre Statul comunist. In articolul "Declansarea persecutiilor religioase" din Revista Expres Magazin (27.X.1993) se mentioneaza ca planul diabolic de suprimare a libertatilor religioase a fost definitivat dupa vizita la Bucuresti a patriarhului Alexei al Moscovei in vara anului 1947. "Acest lucru s-a realizat si cu largul concurs al <patriarhului rosu> Iustinian, un fost popa de tara care il ascunsese pe Gheorghiu-Dej dupa evadarea lui din lagarul de la Targu-Jiu". "Doar in perioada 1948-1950, se mentioneaza in articol, au fost arestati peste 1000 de preoti, dintre care cel putin jumatate au cunoscut metodele inumane de ancheta ale securitatii, in urma carora au decedat sau au ramas infirmi tot restul vieti". Cu ocazia mortii tiranului de la Kremlin, acest patriarh comunist deplangea in cadrul unei adunari de doliu la Inst.Teologic pierderea "celui care a deschis o era noua in viata omenirii, cel care a fost conducatorul nostru cel mai intelept si cel mai iubit".

Lacheii Moscovei instalati la Bucuresti au rupt relatiile diplomatice cu Vaticanul, prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, au desfiintat Biserica Greco-Catolica, preotii apartinand acestui cult fiind obligati sa semneze un acord de "revenire" la Biserica Ortodoxa. Cei care au refuzat sa semneze aceste acorduri au fost aruncati in inchisori, in timpul prigoanei dezlantuite impotriva Bisericii Greco-Catolice 7 Episcopi murind in urma torturilor in detentie, iar altii dupa eliberarea din universul concentrationar. Prin reforma invatamantului Religia a fost eliminata din toate scolile si liceele din Romania, numerosi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe fiind scosi din scaun, printre ei aflandu-se Mitropolitul Moldovei Irineu Mihalcescu, Mitropolitul Basarabiei Efrem Enachescu, Mitropolitul Banatului Vasile Lazarescu, Mitropolitul Bucovinei Tit Simedrea, in total 17 episcopi fiind indepartati si 15 exilati. Datorita rezistentei pe care au opus-o autoritatilor comuniste care incercau sa-i determine a se lepada de religia lor, reprezentantii Bisericii Greco-Catolice au fost supusi unui regim diabolic de exterminare. Rezistenta clericilor si a credinciosilor acestei confesiuni a imbracat in unele regiuni din Transilvania forme violente, reprezentantii locali ai organizatiilor comuniste fiind agresati de multimea furioasa. In acele localitati " ordinea" a fost restablita insa in cursul noptilor cu ajutorul trupelor speciale de interventie ale ministerului de interne. Conform indicatiilor primite de la Moscova, a fost aplicat scenariul folosit de KGB pentru desfintarea Bisericii-Unite din Ucraina. Astfel s-a dat ordin de arestare a unor inalti prelati ai Bisericii Greco-Catolice din tara noastra, acestia fiind condamnati in baza unor note ale informatorilor Securitatii si trimisi in lagare si inchisori. In urma torturilor indurate urmatorii Episcopi au decedat in detentie la Sighetul Marmatiei, la Gherla, sau in regimul de lagar de la Manstirea Ciorogarla si Caldarusani: Valeriu-Traian Frentiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Balan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie si Tit-Liviu Chinezu. Dupa eliberarea din detentie au decedat Episcopul Iuliu Hartea, Ioan Dragomir si Ioan Chertes. In fisele securitatii, despre episcopul Ioan Suciu se mentiona: "...colinda tara si tine cuvantari pe fata contra democratiei, fiind unul dintre agitatorii cei mai primejdiosi contra regimului", iar despre episcopul Alexandru Rusu se scria: "...a avut dupa 23 august o atitudine dusmanoasa fata de regimul democrat, resedinta lui fiind principalul cuib al reactiunii din Baia Mare, el personal fiind un agent al propagandei national-taraniste". In total un numar de doisprezece episcopi greco-catolici au avut de suferit in urma persecutiilor comuniste. "Din cei doisprezece Apostoli ai lui Christos, a spus Papa Ioan Paul al II-lea care s-a rugat la cimitirul Bellu-Catolic pentru sufletele matirilor ucisi in temnitele comuniste, unul, Iuda Iscarioteanu a fost tradator, pe cand din cei 12 Episcopi romani greco-catolici nu a tradat nici unul".

Cardinalul Todea s-a nascut la data de 5 iunie 1912 in comuna Teleac din judetul Mures. A urmat cursul primar in satul sau natal, iar cel secundar la Liceul din Blaj, la absolvirea caruia Mitropolitul Vasile Suciu l-a trims la Roma unde a studiat Filozofia si Teologia si a obtinut doctoratul. In anul 1940 s-a reintors in tara fiind numit secretar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu, dupa moartea caruia, in anul 1941, a functionat ca profesor de Religie si limbile latina si italiana la liceele din Blaj. Intre anii 1945-48 a functionat ca paroh si protopop districtual la Reghin, judetul Mures. In aceasta perioada a fost arestat de 6 ori intrucat a criticat abuzurile autoritatilor comuniste si a protestat impotriva expulzarii fortate a regelui. Manifestandu-si pe fata ura impotriva regimului materialist-ateu, sfidand organele securitatii care ii urmareau indeaproape activitatea, intr-una din predicile tinute la Blaj a spus: "Ma voi sui pe zidurile Catedralei si voi striga : afara cu comunismul". La ultima arestare a reusit sa evadeze din cladirea securitatii orasului Reghin, traind ascuns timp de peste 3 ani. In anul 1950 a fost numit Episcop titular de Cezaropolis, Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia si Fagaras. Consacrarea a avut loc in clandestinitate la Capela Baptiseriu a Catedralei Sfantul Iosif din Bucuresti. In anul 1951 a fost din nou arestat, anchetat timp de peste un an la ministerul de Interne, iar in anul urmator, in cadrul procesului care i s-a intentat, procurorul militar a cerut condamnarea lui la moarte, facand mentiunea: "periculos pentru societate". Sentinta a fost apoi preschimbata in munca silnica pe viata. In timpul detentiei a trecut prin urmatoarele inchisori: Ministerul de Interne din Bucuresti, Sighetul Marmatiei, Ramnicul Sarat, Jilava, Pitesti, Dej, Aiud,Vacaresti si Gherla. A fost eliberat din inchisoare in anul 1964 cu ocazia decretului de gratiere emis dupa moartea lui Stalin. In anul 1986 a fost ales Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice in cadrul Conferintei Episcopilor Diecezelor mitropolitane, alegere comunicata Sfantului Scaun Apostolic. La data de 12 martie 1990 Sfantul Scaun l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia si Fagaras si l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Unite Romane. In anul 1991 a avut loc la Roma promovarea lui in functia de Cardinal de insusi Papa Ioan-Paul al II-lea, dar in anul urmator a suferit un accident vascular cerebral in urma caruia nu s-a mai putut deplasa decat intr-un scaun cu rotile, avand grav afectata capacitatea motorie. Dupa zece ani de suferinte cauzate de accidentul vascular provocat ca urmare a torturilor indurate in universul concentrationar prin care a trecut, Cardinalul Alexandru Todea a incetat din viata fiind inormantat la Catedrala Mitropolitana "Sf.Treime" din Blaj, in partea stanga a iconostasului langa altar, in partea dreapta aflandu-se cripta episcopului Inocentiu Micu-Klein, ctitorul Catedralei, stralucit precursor al Scolii Ardelene. In apropiere se afla si cripta celui de al 12-le Episcop martir, Iuliu Hossu. La funeralii au fost prezenti nuntiul papal in Romania si Cardinalul Achile Silvestrini, trimisul special al Papei Ioan Paul al II-lea, care a dat citire unui mesaj in care a amintit cuvintele Sfantului Parinte: "Cardinalul Todea este un nume are a depasit granitele patriei Dumneavoastra". Cu ocazia funeraliilor la care a participat un sobor de 20 de episcopi din tara si din strainatatae si peste o mie de preoti si clerici, o fanfara militara i-a dat onorul intonand imnul National intrucat Cardinalul Todea era posesor al celei mai inalte distinctii a Statului Roman, "Steaua Romaniei". In ziua trecerii Cardnalului in eternitate, Papa Ioan Paul al II-lea a trimis o telegrama din care extragem un fragment: "Afland de piosul sfarsit al Venerabilului si Preaiubitului nostru frate Alexandru Cardinal Todea, Arhiepiscop Emerit de Alba-Iulia si Fagaras, ne aratam sufletul indurerat si, ca si cum am fi de fata, suntem uniti cu toti Episcopii, preotii, calugarii si credinciosii de acolo, care participa la funeraliile Sale. De asemeni dorim sa evocam, in amintiea acestui Intaistatator, numeroasele fapte mari realizate de el cu zel in beneficiul Bisericii si suferintele pe care le-a indurat ca marturisitor al Credintei in timpul cruntului regim tiranic".

Ca o recunoastere a valorii pe care a reprezentat-o si a rezistentei pe care a opus-o aberantului concept marxist-leninist, in ziua funeraliilor (28 mai 2002), Televiziunea Romana a prezentat filmul "Un destin inaltator - Cardinalul Alexandru Todea", realizat de Lucia Hossu-Longin, care realizase in anul 1992 si un interviu cu Cardinalul, interviu folosit intr-unul din episoadele celebrului Serial "Memorialul Durerii" in care sunt demascate atrocitatile din lagarele si inchisorile unde au fost asasinate valorile si elitele neamului nostru. Referitor la filmul "Un destin inaltator", intr-un ziar central din Capitala se mentiona : "filmul aduce la cunostinta generatiilor tinere imagini inedite si marturii cutremuratoare din destinul celui care a avut curajul sa infrunte pe fata regimul comunist si securitatea lui, platind cu jertfa proprie si multa suferinta privilegiul martiric de-a putea pregati pentru moarte sufletele marilor personalitati istorice, Iuliu Maniu, Gh.I.Bratianu s.a. in inchisoarea din Sighetu-Marmatiei".  

George Georgescu este membru al Asociatiei Canadiene a Scriitorilor Romani