LONGYEARBYEN, Norvegia. A fost inaugurata o adevarata “Arca a lui Noe” a plantelor. Banca de seminte din indepartatul arhipelag Svalbard va pastra la loc sigur germenii culturilor agricole de pe intreaga planeta.

Pe una dintre aceste insule dezolante, a fost realizat un tunel gigantic in forma de trident, adapostind seminte, avand scopul de a conserva diversitatea naturală pentru generaţiile viitoare. Imensul depozit a fost sapat in permafrost, sol inghetat tot timpul anului, intr-un munte pustiu, situat la circa 1000 de kilometri de Polul Nord.

Printre personalitătile care au fost prezente la inaugurare, mentionam pe Jose Manuel Barosso, Presedintele Comisiei Europene, precum si pe Wangari Maathai, ecologista africana, castigatoare a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 2005.

Buncarul amintit, compus din trei camere spatioase si perfect inghetate, fiecare masurand 27 x 10 metri, creeaza un lung tunel sapat in calcar. Depozitul are capacitatea de a stoca 4,5 milioane mostre de seminte, din toate varietatile de plante incluse în alimentatia omenirii.

Esantioanele pot fi folosite pentru resuscitarea speciilor de plante amenintate cu disparitia. „De fapt, buncarul are capacitatea de a depozita de doua ori mai multe specii de plante agricole decat stim noi ca exista", a spus Cary Fowler, director al Global Crop Diversity Trust, compania care a realizat proiectul. Si ea continua: „depozitul nu va fi umplut pe parcursul vietii mele, nici macar pe cel al vietii nepotilor mei".

Norvegia a investit sase milioane de euro in constructia depozitului din arhipelagul arctic, unde nu poate creşte nici o cultură din cauza temperaturilor foarte scazute. Buncarul din beton este securizat cu porti blindate si poate rezista unor cataclisme sau accidente majore.

Inauntru pot fi depozitate si duplicate ale esantioanelor provenite de la toate cele 1.400 de banci de seminte din intreaga lume. Multe din aceste „banci ale apocalipsei" au salvat numeroase specii de plante, dar multe dintre ele (in Irak şi Afganistan) au fost distruse de razboi sau de catastrofe naturale, ca in Filipine.

Pana in ziua inaugurarii, la Svalbard au fost depuse 250.000 de esantioane din întreaga lume, esantioane care vor ramane pe toata durata depozitarii in proprietatea statelor de origine.

Pakistan si Kenia - ambele tari trecand prin perioade tulburi - si-au trimis deja colectiile de seminte, in timp ce mostre provenind din Columbia au fost analizate de politie pentru a preveni ca proiectul sa devina un vehicul pentru droguri.

In mod evident, asistam la o explozie a diversitatii biologice pe Svalbard, acolo unde nu creste nici un copacel, iar singura vegetatie constanta, pe cele cateva procente de teren fara ghiata, in putinele luni cu lumina, este muschiul arctic, de culoarea frunzelor moarte. Acest climat neospitalier, precum si indepartarea de zonele aglomerate ale lumii, au constituit insa un atu pentru alegerea acestui loc.

Semintele tuturor plantelor folositoare vor fi pastrate la multe grade sub zero, ingropate intr-un munte, intr-o zona fara activitate tectonica, la 130 de metri deasupra nivelului marii, astfel ca vor rezista chiar si in eventualitatea topirii totale a calotelor polare, datorata incalzirii globale. Crisalida de beton a fost construita astfel incat sa reziste chiar si prabusirii unui avion sau unui atac nuclear.

Un studiu de fezabilitate realizat in prealabil arata ca semintele vor rezista in mod sigur si vor fi viabile dupa cateva sute sau chiar mii de ani.

Sa speram ca va mai fi atunci si cineva care sa le puna in pamant pentru a produce noi recolte.

Pentru orice eventualitate, la intrare ar putea fi lasate “instructiuni de folosire”, intr-un mod pe care l-ar putea intelege… si extraterestrii..