Nicolae Iorga aprecia ca se poate construi  daramand, dar este de dorit sa daramam construind.

               Aspectul de vigilenta din Etica Tolerantei, cum am denumit  colectia de teze/principii a lui  Dan Farcas, privind metodologia stiintelor de granita, se evidentiaza printr-o negatie. Ca si in cazul normelor sociale se face transparenta “sanctiunea” prin interdictie.

               De exemplu, (0): “Neacceptarea principiului duce la grave contradictii”.

Amintim structura ideala a normei sociale (indeosebi a legii juridice) : Daca exista I (ipoteza), atunci trebuie sa fie D (dispozitia) ; altfel intervine S (sanctiunea).

                Platforma tezelor intentioneaza sa elimine reluarile inutile  ale unor explicatii si argumente. Pentru a orienta efortul intelectual  intr-o directie concertata, deci nu la intamplare , evitand reluarea rationamentelor de la zero. Intr-adevar , daca orice creatie spirituala este o forma de negativitate , spiritul se afirma negand ceea ce este: o ordine stabilita , traditia stiintifica sau filosofica. Pe scurt, afirmarea unei ordini noi si a unor noi valori.

1. Reflectie si Realitate

0- Existam ca subiect cunoscator !

   Neacceptarea principiului duce la grave contradictii. Din momentul in care am spune ca nu  este asa , am fi obligati sa ne oprim cu orice  alt rationament.

1.Principiul realismului.Exista o realitate!

Exista si altceva decat mine insumi, nu traim toti intr-o realitate virtuala .

2- Principiul cognoscibilitatii.Exista imagini si modele construite mintal si incredintate unor suporturi independente (utilizabile). Teza nu ar fi valabila intr-o lume in care legile naturii s-ar schimba des in timp si/sau   dintr-un loc in altul.

3.Realitatea cuprinde subiectii cunoscatori.

Adevarurile realizate de unii vor fi valabile, in buna masura , si pentru ceilalti ; dar nu pentru toti.

4- Pricipiul antropomorfismului cunoasterii: omul are limite  datorate instrumentelor si valorilor omenesti specifice.

Adevarurile si sistemele de adevaruri construite nu vor fi practic perfecte. Realitatea e cognoscibila, dar nu complet si nemijlocit (Planck). Nu putem elimina a priori posibilitatea ca sa existe fiinte care sa ne fie superioare

(nu numai Divinitatea).

5- Pluralitatea cunoasterii : exista mai multe canale in paralel.

Multe informatii sunt greu, daca nu chiar imposibil de tradus in cuvinte. Imaginile descriu realitatea global, iar cuvintele liniar. Exista un refren de slagar depreciativ in acest sens: - “Vorbe, vorbe, vorbe”! Cuvantul taie adesea  unde simturile sau intuitia simt  o variatie continua .O nedorita consecinta este tendinta de fragmentare a realitatii si a calitatilor /proprietati respective.

6- Corespondenta  dintre nivelul verbal  si cel neverbal ( inseparabile).

    Cunoasterea umana nu  poate fi redusa la latura verbala, oarba si  lipsita de continut, fara cunoasterea neverbala asociata. La limita , exista cunoastere neverbala autonoma avansata – cunoasterea artistica .

     Teza se opune viziunii simpliste, ca gandirea se reduce la rationamente verbale. Pentru J.Locke : Nu exista nimic in intelect, fara sa fi fost inainte in simturi .

7- Sensul judecatii apare cand subiectul cunoscator pune in corespondenta o judecata verbala cu o cunoastere neverbala . Ceea ce se verbalizeaza se afla in zona constienta.

Cunoasterea  este preponderent verbala, dar nu exclusiva! Nu trebuie redusa intreaga cunoastere la cuvinte: definirea cuvintelor prin cuvinte da un cerc vicios , dar prevenirea  lui Wittgenstein ca “despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie sa tacem “, trimite la alta comunicare – prin sugestie (figurat) sau prin indicare (ostensiv/aratare).

     Evidentierea rolului primordial al legaturii dintre nivelurile neverbal si verbal. Amintim dictonul kantian : “ Conceptul fara  intuitie este gol ; Intuitia fara concept este oarba”.

8- Intuitia este sinergica , instrumentele folosite concertat se compenseaza reciproc, canalele coopereaza in concordanta si competitie .

    Adevarurile sunt complementare .Cuvantul , logica si matematica au limite inerente (paradoxuri etc), nu  pot exprima intreaga cunoastere . Exagerarea importantei lor  ingusteaza orizontul cercetatorului …

     In logica, negatia este conector al unui argument (monar).Dar diversele calcule logice prezinta reguli diferite pentru folosirea negatiei. Contrar logicii clasice, in logicile in care  se admite principiul lui Duns Scotus – din falsitate decurge orice  - vom putea deduce in mod valid orice formula , din contradictie. In limbajul curent exista adeseori mai multe moduri, neechivalente, de a insera particula negativa  in   propozitie. De exemplu: ”Nu-i adevarat ca …” sau (1):  “Nu traim  toti  intr- o  realitate virtuala “ sau (2): “Teza nu ar fi valabila intr-o lume in care legile s-ar schimba des…”(conditional). Sau (5) : “Sunt imposibil de tradus in cuvinte unele informatii ‘. Aici ceeace se neaga este intreaga  Propozitie sau Adevarul intregii propozitii.

       De altfel, din judecata universal afirmativa (A) “Toti S sunt P” se pot obtine diferite judecati negative . Mai intai  (non-A) : “Nu toti S sunt P”.

        De exemplu , (3) : “Nu pentru toti sunt valabile adevarurile realizate de unii “.

Apoi (E) : “Nici un S nu este P” (universal negativa). Astfel (6): “Cunoasterea umana nu poate fi redusa la latura verbala”.Sau (4): “Adevarurile nu sunt perfecte” si “Realitatea  nu este complet cognoscibila”.

        Apoi (E’) : “Toti S sunt non P”. Astfel “Tendinta de fragmentare a realitatii este o nedorita   consecinta a verbalizarii “ (5)

         Apoi (I) : “Unii S nu sunt P” (particular negativa ). Astfel (7): “Cunoasterea este preponderent , dar nu exclusiv verbala” si chiar (8): “Unele instrumente (cuvantul , logica, matematica) nu pot exprima intreaga cunoastere”.

         Dar o propozitie poate fi negata in alte moduri decat prin asertarea negatiei sale stricte : “Nu putem elimina a priori   posibilitatea ca sa existe fiinte  superioare noua ( in afara de Divinitate )…(4).

          Subtitlurile  PLATFORMEI  reflecta relatia SUBIECT-OBIECT    

 1.   Realitate si  reflectare/reflectie, adica Obiect si Subiect

2.  Stiinta, metafizica si domenii ale nimanui , adica Subiectul (ca discipline) si Obiectul (ca domenii).

3.  Prejudecati si pariuri privind ADEVARUL, definit ca relatie SUBIECT-OBIECT specifica epistemologiei

4. Determinism si liber arbitru, adica naturalism (obiect) si umanism (subiect).

5.  Sinergetica gandirii umane sau Subiectul ca Obiect de studiu .

Re-comasare  : II Cercetarea din domeniile de granita intre stiinta si Filosofie / Metafizica  

9.  Abordarea trinivelara  a realitatii sau Reflectia neverbala, verbala si logica (a fost invocat anterior , ca sursa de pluralism)

10.  Acordul paradoxal sau Dictionarul corespondentelor lume ideala- lume reala (trimite la 14).

11. Nivelul logic/matematic e indispensabil pentru predictii cu orizont nelimitat (complement pentru 8).

12.  Procustizare sau sacrificiu compensate cu obtinere de noi adevaruri (abstractizarea asigura generalizare). De comasat cu 11.

13.  Cunoasterea stiintifica implica nivelul  2 +3 (verbal si logic) , avand patru conditii : a/corespondenta real-ideal, b/ observatii si experimente in lumea reala – adevaruri reale , c/ corespondenta prin Dictionar cu adevaruri ideale , d/ prevederi  ideale traduse in potentiale adevaruri reale.

14.  Mecanismul ideal- real sau Dictionarul paradoxal (comasare 10+14).

15.  Teorii alternative si experimente cruciale (complement la 19+20).

16.  Realitatea experimentabila si neexperimentabila (complement la 1)

17.  Clasificarea teoriilor conf. 14+16 : (de comasat)

- teorie stiintifica ,

-teorie metafizica,

-teorie abstracta autonoma,

-teorie gratuita,

- teorie sterila.

18. Unitatea cunoasterii  omenesti (extensiv – intreaga realitate)  contrazice, cel putin aparent , principiul 5, 19 si 20 (comasare).

19. Principiul pluralist in absenta experimentelor cruciale (din insuficienta mijloacelor ), intensional / varietate de continut. Ca si 5 pluralitatea mijloacelor.

20. Pluralitatea teoriilor  intensional, dezavantajele monismului ne obliga la cultura voluntara a teoriilor si viziunilor alternative (de comasat cu 5, 19 si 20 ).

21. “Zona nimanui” trebuie monitorizata impotriva formelor inferioare de cunoastere (de comasat cu 22).

22.  Stiintele de granita  pretind largirea metodologiei de cercetare spre a prelua “zona nimanui” (complement la 21).

        Cand cunoasterea este existenta pentru sine, independent de orice varietate , cunoasterea ramane egala cu ea insasi, in pofida schimbarii obiectelor. Amintim ca pentru Kant, Eul “care trebuie sa insoteasca toate reprezentarile mele” este baza capacitatii de cunostere si de aceea nu este el insusi cognoscibil. Ca ratiune pura este o unitate vida a constiintei.

        Se stie ca Fichte radicalizeaza acest Eu : “In gandirea mea trebuie sa pornesc de la Eul  pur si sa-l concep ca fiind absolut spontan si nu determinat de lucruri ,ci determinandu-le”. Iata pe scurt concluzia lui Fichte la TEORIA STIINTEI. Stiinta trebuie sa-l conduca pe om la independenta si prin aceasta la libertate. El trebuie sa-si cladeasca viata nu doar constient , ci cu cunostinta  de sine .     Iata si un filosof al stiintei din secolul XX : Gaston Bachelard. “Meandrele descoperirii trec fara incetare de la pluralism la coerenta si de la coerenta la un pluralism   multiplicat, deoarece unitatea este totdeauna o unitate a perspectivei”(1986).

Recomasare  III : ADEVARUL IN PARIURI SI PREJUDECATI 

Definitia dictionarelor obisnuite, “conformitatea cu faptele sau concordanta cu realitatea “, rezuma teoria despre adevar a simtului comun. (teoria adevarului – corespondenta). In matematica, unde este vorba exclusiv de rigoarea interna a unui rationament , adevarul se defineste drept “acord al gandirii cu ea insasi “ (Kant). Ulterior ,  in domeniul matematicii , verificationismul apare ca o teorie dupa care adevarul  coincide cu demonstrabilitatea , dar multe rezultate sunt in contrast cu aceasta pozitie . (Indeosebi teorema lui Godel ).

       Cu o exprimare ceva mai specifica (logica clasica), fiecarei afirmatii ii corespunde o conditie de adevar determinata sau o  modalitate  de a fi a lumii , care face ca afirmatia sa fie adevarata .In fond, adevarul este notiunea  normativa centrala care structureaza asertiunea. Este discutabil daca falsitatea ramane singurul mod de a nu fi adevar.

      Sartre a subliniat “totala nepotrivire a cuvintelor cu ceea ce ar trebui sa fie obiectul lor originar “. Cuvantul, deoarece  “este produs de cultura , sustine ca reda miscarea fireasca  , interioara a sufletului , insa nu exprima niciodata altceva decat determinarea culturala, adica exterioara a acesteia “, numita ulterior  EPISTEME de  M. Foucault. Nietzsche  a fost mult mai drastic :” Ce este deci adevarul ? O armata miscatoare de metafore , metonimii, antropomorfisme, pe scurt, o suma de relatii umane  care au fost, poetic si retoric, adaugite , transferate , impodobite , si care dupa o indelunga folosinta , apar unui popor drept stabile , canonice  si obligatorii : adevarurile sunt iluzii , despre care s-a uitat ca sunt asa ceva, metafore tocite si care si-au pierdut puterea sensibila , monede care si-au pierdut efigia si care acum intra in discutie ca metal, si nu ca monede “ ( Adevar si minciuna in sens extramoral ).

        Totusi , propozitiile au o functie asertiva, adica  spun ceva despre realitate. In aceste conditii , s-a identificat definitia adevarului cu ansamblul criteriilor apte sa o stabileasca. Deoarece nu are sens sa discuti despre adevar daca nu se cunosc metodele prin care il stabilesti.

           PARIURI                                                       PREJUDECATI

23.Cunoasterea este globala                    -Dar singura cunoastere valabila

(cu trei niveluri).Se repeta                este data prin nivelul 3 (logic si matematic) considerat INDISPENSABIL (la 11).

(18): cunoasterea e unitara                        

24.Cunoasterea e limitata si imperfecta   -Exista adevar obiectiv

Adica plurala (ca la 5,19,20)                     (necreat de om)

25.”Toate legile sau teoriile sunt              -Exista adevar unic,

conjencturi sau ipoteze provizorii”          absolut si ultim (preexis

(K.Popper)                                                tent)

26.”Oamenii sunt simpli, nu natura”        -Coerenta logica, simpli-

(Guthrie). Construim adevaruri potrivite   tatea  sau frumusetea,inclusiv

intelegerii, utilizarii noastre.                      matematica,sunt  inerente

                                                                   adevarului si astfel calauze spre el.

27.Intuitia e suverana,exista fenomene     -Matematica sau logica

nematematizabile.(Dar a – logice?)            pot descrie orice (ca la

                                                                    11).DEMAGOGIE!

28.Cunoasterea e divergenta(se               -Cunoasterea e convergenta

repeta).Noile cunostinte ridica                 (adevarul preexista).Vezi 25

noi probleme.

29.Cuvintele,logica si matematica          -Filosofia se reduce la

sunt o parte doar din  instrumentele        tesatura ontologica a

cunoasterii umane(se repeta ideea).        realitatii prezenta in cuvinte,

                                                                 logica si matematica.    

Comasare IV : DETERMINISM SI LIBER ARBITRU 

             Pariu                                        Prejudecata

30. Paradigma mecanicista  e               -Modelele  mecanice sunt universale .

limitata,pentru fizica si

chimie .

31. Omul are liber arbitru,deci             -In modelul mecanicist toate

este responsabil                                    fenomenele studiate sunt deterministe 

32. Lumea reala (nu numai in              -Modelul determinist e suficient

fizica   si chimie) are fenomene            (Planck, Schrodinger, Einstein)

deterministe   si probabiliste. 

33. Fenomenele voluntare sunt             -Nu exista “urne cu

specific  umane                                      demoni “/educarea educatorilor  

34. Statistica arata ca fenomenele         -Primitivii vedeau doar feno-

voluntare sunt imprevizibile in             mene voluntare peste tot (ani-

act si in repartitie.                                  mism), dar mecanicistii vad

                                                               pretutindeni determinism.  

35. Previziunile se fac despre               - Poate exista o stiinta a

fenomene repetabile: deterministe sau   fenomenelor voluntare (im

probabiliste.                                            previzibile). 

       Pentru Aristotel , logica era ”gandirea care gandeste gandirea”. Dar Fichte a aratat ca orice cunoastere nu este altceva decat o gandire a gandirii . Intr-adevar , pe de o parte gandim, pe de alta parte cercetam cum am gandit : incercam  astfel sa raspundem problemei despre geneza. De altfel, doar constiinta constituie temeiul pentru explicarea experientei si orice constiinta orientata  spre ceva diferit de ea se origineaza in constiinta orientata spre sine.  In acest mod , Fichte  a eliminat elementul  transcendental introdus de Kant .Pentru Fichte, teoria asupra stiintei nu era decat o reflectie asupra libertatii.

Astfel ca Stiinta devine finalmente   o stiinta filosofica, singura apta sa dea consistenta  tuturor aspiratiilor imaginatiei omenesti. 

Recomasare V :  SINERGETICA gandirii umane  

                      Pariul                                Prejudecata

36.Principiul emergentei – o              - principiul creationist(Deus ex

forma inferioara se poate trans-         machina) sau geneza indusa exte-

forma intr-una superioara printr-un   rior

efect sinergic,adica apare un intreg

nou din acumulari (componente si  relatii). 

37.Matematica nu poate descrie aparitia noilor   - Matematicienii

calitati sau fenomene voluntare (se repeta)…      considera ca aparitia

                                                                              noilor calitati e

                                                                              imposibila, mecanicistii

                                                                              neaga existenta 

                                                                              fenomenelor voluntare.

38. Actele voluntare apar datorita              -Superioritatea  automatelor

mintii omenesti ce acumuleaza                   datorata vitezei operatiilor.

instrumente si nivele simultan in     

functiune – Pluralism eterogen

intrinsec.

39. Inteligenta rezolva probleme             -Inteligenta si creativitatea

specializate, dar creativitatea                   se suprapun…

genereaza solutii inedite. 

40.Calculatoarele electronice nu             -Confuzia intre operatiile

pot  reproduce fenomenele voluntare       calculatorului electronic (in

(algoritmii  exclude intuitia si emo-         teligenta artificiala) si ale

tiile constructive).                                     creierului uman(agenti moti-

                                                                  vati si constientizare).

         Pentru Fichte, conceptul de Doctrina a Stiintei coincide in mod fundamental cu cel de FILOSOFIE . El s-a straduit sa se concentreze aici asupra actiunilor originare din care este constituita cunoasterea.Explicatia CONSTIINTEI nu poate fi data doar de faptul ca in ea actioneaza Eul spiritual, ci este nevoie  de o actiune din exterior. Aceasta actiune este pentru Fichte, o invitatie , o chemare  la libertatea care provine de la o alta fiinta libera. Nasterea constiintei  presupune existenta a cel putin unei alte constiinte sau are loc intr-un orizont intersubiectiv.

        Avem aici o teorie intersubiectiva in trei trepte.Primul  principiu: “Eul originar isi impune in   mod absolut propria existenta”. El spune ca nu este de conceput constiinta fara actiunea Eului spiritual, fara existenta in actiune a inteligentei. Al doilea principiu : “Eului ii este opus in mod absolut un non-Eu”. El afirma ca, pentru a exista , cunoasterea cere ca Eului spiritual sa i se ofere o alteritate care sa-l reprezinte si sa-l configureze. Aceasta alteritate in concretul ei nu se poate desprinde, logic, de pozitia originara a Eului. Al treilea principiu  : “Eu opun, in cadrul Eului, un eu divizibil si un  non-eu divizibil”. Se afirma despre cunoasterea efectiva ca inseamna distinctie si sinteza a Eului si a alteritatii , adica a unei sfere subiective si a uneia obiective…