Fordham University

            Este un complex de clădiri de pe la începutul sec. 20, cu o capelă de la jumătatea sec. 19.  Instituţie catolico-iezuită, Fordham University, a fost iniţial inaugurată cu numele de St. John’s College. Arhitectura de influenţă neo-gotică a evoluat în paralel cu faimoasa catedrală din Manhattan, St. Patrick cu care se aseamănă ca stil.

Fordham îşi ia numele de la ferma devenită sătuleţ. Presenţa vizibilă, cu pomi şi tufişuri, cu peluze verzi, armonizează cu piatra gri a clădirilor. Două poveşti sunt asociate cu aceste locuri: se spune că cei 98 de acri ai complexului au fost locul unde s-a desfăşurat romanul lui G. Fenimore Cooper, Spionul. Şi se mai spune că clopotul bisericii Universităţii, poreclit Old Edgar, a fost sursa de inspiraţie a poeziei lui Poe, The Bells. 

Belmont

Fiecare oraş mare american are un cartier numit Little Italy (Mica Italie). Şi aici s-a ridicat o zonă alimentată de comunitatea italo-americană la intersecţia străzii Crescent cu 187, la câteva străzi mai la sud de Fordham, după moda mediteraneană. Străzi cu magazine specifice unde miroase a pâine proaspăt coaptă, salamuri, ulei de măsline, peşte şi fructe de mare, servite afară pe o tejghea de lemn rămân şi azi atracţii locale ce merită degustate pe viu.  

Bronx Zoo

            Gradina Zoologică s-a deschis la sfârşitul sec. 19. La început avea doar 22 de spaţii amenajate şi 843 de animale. Dintre clădirile originale se mai păstrează azi doar exteriorul pavilionului Lumea Reptilelor. Trei clădiri moderne din anii 1960 pot fi găsite aici: Casa Păsărilor Acvatice, Lumea Întunericului şi Lumea Păsărilor, concepute special pentru patronii respectivi.

Porţile memoriale Paul Rainey (fratele donatoarei Grace Rainey Rogers) din 1930, de inspiraţie Art Deco, din bronz, deschid priveliştea uneia din intrările în complex spre o fântână adusă din Italia, de la Lacul Cuomo, de către W. Rockefeller. Decoraţiile florale şi animaliere crează un cadru vizual inedit şi-l pregătesc pe vizitator.

Dedicaţia majoră a acestei grădini zoologice a fost de la început conservarea naturală a speciilor. Interesul în protejarea speciei bizonilor, instinctă la un moment dat, a dus la o repopulare de aproape 1.000 de animale, crescute aici la începutul sec. 20, care la maturitate au fost trimise în habitatul natural din Montana, Dakota de Sud şi Nebraska.

Cu mai mult de 4.000 de animale aflate pe 265 de acri împăduriţi, Grădina Zoologică este cel mai mare parc natural metropolitan din Statele Unite. Aici sute de specii diferite, multe rare şi în pericol de dispariţie trăiesc în condiţii recreate în spaţiu închis şi exterior. De exemplu, în aşa-zisa Lumea Junglei, vizitatorii merg printr-o pădure asiatică, tropicală, completă cu cascade, orhidee şi pomi. Lumea Întunericului permite vizitatorilor să vadă animale nocturne, ca lilieci şi purcupine; Asia sălbatecă cu tigri, rinoceri şi elefanţi, gorila din pădurea congoleză şi alte animale din Africa Centrală, şi mai recent Zona Tigrului de Munte cu exemplare siberiene.

Tel:(718)-367-1010 www.bronxzoo.org. Admisie liberă miercuri. 

New York Botanical Garden-Grădina Botanică

            La fel ca şi Grădina Zoologică din apropiere, Grădina Botanică nu este numai protectorul florei, cu misiunea principală de muzeu al plantelor vii aranjate pe categorii, ci şi un laborator viu de educaţie şi cercetare în domeniu. Terenul de 250 de acri, aflat la intersecţia lui Bronx River Parkway şi Fordham Road adăposteşte azi una din cele mai mari grădini botanice din lume.

Clădirile din complex, construite pe la sfârşitul sec.19 după model englez, conţin  un conservator, muzeu, bibliotecă, herbarium-colecţie de plante uscate, un laborator de cercetare şi o varietate de plante în grădini şi dumbrăvi. Un botanist eminent de la Columbia University, Nathaniel Lord Britton, împreună cu soţia sa, Elizabeth, au cumpărat terenul cu scopul amenajării unei grădini botanice. Lor li s-au alăturat magnaţi cu influenţă, precum Andrew Carnegie, Cornelius Vanderbuilt şi Pierpont Morgan, care au contribuit şi ei la eforturile guvernamentale financiare, iar această asociere privato-publică continuă şi azi. Alegerea locului a fost interesantă pentru că s-a păstrat cheiul–valea lui Bronx River, o pădure virgină de brazi canadieni, şi câteva clădiri istorice înainte de crearea parcului final. Plante variate înfloresc aici, pe stânci dramatice, pe terenuri mlăştinoase, lacuri, sau chiar pe casacadă.

Conservatorul Enid Haupt, construit în 1902, este cea mai mare clădire în stil victorian de sticlă din America. Plante exotice cresc în temperatură controlată şi expoziţii temporare sunt un eveniment de seamă al oraşului, precum expoziţia anuală de orhidee.

Tel:(718)-817-8700 www.nybg.org

Liber: Miercuri şi sâmbata de la 10-12. 

Bronx-ul Nord

Bedford Park/Norwood

            Zonă situată la nord de pata verde a Grădinilor Zoologice şi Botanice, ea este de un deosebit pitoresc natural.

Casa lui Isaac Valentine din 1758, aflată aici, în stil georgian, din piatră mare, a fost construită pentru fierarul şi fermierul cu acelaşi nume. Casa a fost sediul trupelor engleze în Războiul de Independenţă. În sala principală se pot admira obiecte originale, de gătit şi de fabricat lumânări. Salvată de demolare, ea a devenit muzeu al istoriei Bronx-ului.

Tel: (718)-881-8900 

Riverdale

            Extinzându-se de la vestul faimosului Broadway până la malurile lui Hudson River, cartierul încântă ochiul cu privelişti demne de ceea ce numim şi ne imaginăm -afluenţa americană. Străzi în pantă, unele chiar private, cu păzitori de tot felul, unde lătrăturile de câini ne amintesc de alte vremuri şi alte locuri.

În Riverdale întâlnim o zonă declarată istorică, iar strada Sycamore de aici, are clădiri, care sunt atât de pitoreşti, încât nu crezi că eşti în oraş. Aşa-numitul Wave Hill a fost casa unor personalităţi, ca Theodore Roosevelt (preşedintele american), Mark Twain (scriitorul), Arturo Toscanini şi reşedinţa ambasadorului Marii Britanii.

De ce aici? Pentru că Riverdale a fost prima suburbie cu tren din oraş. Încă se pot admira elemente dispărute în alte locuri din arhitectura oraşului: grajduri de cai, de trăsuri, acum convertite pentru folosinţă rezidenţială, pereţi de piatră decorativi, garduri de fier forjat, şi alte elemente importante de artă peisagistică. Stilurile de arhitectură au evoluat şi ele, de la stiluri de influenţă franceză şi italiană, la stilul Queen Anne, la neo-colonial.

Pentru informaţii locale vedeţi: www.wavehill.org. 

            Spuyten Duyvil este nu numai numele olandez, loc unde Harlem şi Hudson River se întâlnesc, dar este şi numele ariei foarte în pantă care domină confluenţa acestor fluvii. Case luxoase, alternate de apartamente se află aici. 

Van Cortland Park

            Zona dată după numele proprietarilor originali se află pe Broadway la strada 243.

Van Courtland House, acum transformată în muzeu, este construită în 1784 de către bogatul proprietar Frederick Van Courtland.  Cea mai veche clădire păstrată din Bronx, ea a fost folosită de 2 ori în timpul Războiului Revoluţionar de către G. Washington  drept sediu de comandă. Pe atunci Augustus Van Courtland, funcţionar oficial, a ascuns în pivniţe recordurile şi actele oraşului. Azi, vizitatorii pot să facă un tur al caselor din complex şi să admire mobilierul original din colecţia familiei. Aici se pot vedea obiecte ce atestează viaţa de toate zilele pe atunci, dintre care cea mai veche casă-teatru de păpuşi din New York.

Tel: (718)- 543-3344. 

            Dar nu putem  încheia plimbarea noastră imaginară prin Bronx fără să ne oprim şi în partea cea mai de est.  

Eastern Bronx (Bronx-ul de est)

            Zonă liniştită de locuinţe rezidenţiale, alternate de loturi goale, Bronx-ul de est a rămas aşa până în 1940, când terenuri au fost cumpărate şi dezvoltate. Societăţi catolice au cumpărat terenuri şi s-au construit peste 40.000 de locuinţe din cărămidă roşie pentru cei cu venituri limitate (arhitectura de influenţă nord-europeană îşi pune amprenta şi aici). 

Morris Park

            Pe un teren de 307 de acri, ce ar fi acum în dreptul  autostrăzii Pelham, s-au efectuat printre primele încercări de zbor la începutul sec. 20. Pionieri ai aviaţiei, ca Glenn Curtiss şi partenerul său, Alexander Graham Bell, împreună cu Samuel Langley s-au adunat aici, urmăriţi de peste 20.000 de spectatori.

            Hipodromurile iniţial aflate pe aceste locuri au fost mutate mai apoi la Belmont. Din fostele clădiri de recreere, unde se ajungea pe calea liniei ferate, nu au rămas urme din cauza unui incendiu uriaş ce a distrus totul.

Throgs NeckBridge

            În ansamblul de poduri ale oraşului ce leagă zone majore despărţite de apă, Throgs Neck  leagă Bronx-ul de Queens şi facilitează legătura între Long Island şi New England spre nord. El îşi ia numele de la bucata de pământ din apropiere, cumpărată de John Throckmorton  prin anii 1640. Pe o structură suspendată, construit în 1961, el are o linie modernă şi adaugă farmec la salba de luminiţe ale oraşului în nopţile clare. 

            Trebuie să menţionăm la acest capitol al îmbinării elementelor naturale cu cele construite, fortificaţiile din diverse epoci, având în vedere poziţia strategică a oraşului înconjurat de ape: prima, pe la 1794, când lumea se speria de efectele războaielor în Europa după Revoluţia Franceză; al doilea sistem a început prin 1807, din cauza pericolului Marei Britanii, iar al treilea în timpul Războiului Civil din 1812.

            Fort Schuyler şi Fort Totten, aflate în vecinătatea podului Throgs Neck, au făcut parte din acest sistem. Prin poziţie şi dotări, ele au fost capabile să ţină piept cu tunuri duşmanului, pentru apărarea New York-ului şi al coastei lui Long Island Sound. Şi nu întâmplător, în apropierea apei, Colegiul de Ştiinţe Maritime al oraşului se află tot aici.

            City Island este o mică insuliţă cu câteva clădiri istorice interesante, precum Casa Robert and Marie Lorllard Bartow (1836-42). In stil neoclasic, casa face parte din proprietatea Pelham, şi găzduieşte Clubul Grădinarilor. Tel: (718) 885-1461. 

            Plimbarea prin Bronx, deşi acum imaginară pe hârtie, poate fi făcută cu piciorul, cu maşina, cu trenul, în orice anotimp, dar personal o recomand în timpul toamnei.     Atunci frunzele colorate, de la galben auriu şi până la brunurile roşcate, contrastează puternic cu cerul albastru ce se reflectă de câte ori are ocazia în apele care înconjoară Bronx-ul, fie că sunt apele sărate ale lui Long Island Sound, fie că sunt cele dulci, de fluviu, gata de vărsare în ocean.